Lucrări actuale de suplimentare cu substanță activă la grâu

Primăvara a venit mai devreme și în acest an. De aceea este de actualitate fertilizarea cu azot și fertilizarea foliară a grâului de toamnă. Cu ocazia planificării privind aplicarea unor elemente nutritive trebuie stabilit nu doar dozajul, ci și defalcarea dozelor și data optimă a aplicării acestora. În plus, în vederea obținerii unui efect sigur și a unei eficiențe mai mari, trebuie ales cel mai corespunzător îngrășământ chimic și îngrășământ foliar.

Să vedem în primul rând care este doza. În baza necesarului specific, o recoltă de grâu de 8t/ha extrage din sol 216 kg de azot. O parte din acesta trebuia aplicată deja toamna, înainte de semănat, ceea ce înseamnă o cantitate de cca. 30-50 kg/ha. Primăvara se aplică cantitatea restantă, în două sau eventual în trei tranșe. Nu uitați, că eficiența fertilizării cu azot este sporită de către aplicarea defalcată. Este important ca să fie aplicată jumătate-două treimi din doza de primăvară planificată cu ocazia primei fertilizări, deoarece grâul este în această perioadă cel mai înfometat după azot.

Dar care este această dată?

Jumătate-două treimi din doza de primăvară este oportun să fie aplicată la sfârșitul perioadei de înfrățire, iar jumătate-o treime la mijlocul perioadei de formare a paiului. În cazul în care scopul este îmbunătățirea calității (creșterea conținutului de proteine, de gluten), atunci este oportun să aplicăm o cantitate mai mică (25-35 kgN/ha), în perioada cuprinsă între apariția frunzei stindard și înflorire.

Dintre îngrășămintele cu azot cea mai bună alegere o reprezintă Pétisó, cu un trecut de peste 90 de ani, dezvoltat expres pentru condițiile pedologice și meteorologice autohtone, sau GreenMax recomandat pentru ameliorarea solurilor acide, respectiv a solurilor care au un conținut redus de calciu și magneziu, ori nu au deloc sau asimilează greu aceste microelemente.

Pétisó conține 27% azot, 7% calciu (exprimat în CaO) și 5% magneziu (exprimat în MgO), și se comercializează sub forme de granule sau în varianta prill. Caracteristica sa este că datorită conținutului ridicat de dolomit (228 kg/t) nu determină acidificarea solului, stabilizează valoarea pH-ului, respectiv contribuie la o aprovizionare mai bună a plantei cu calciu și magneziu. Acest lucru este favorizat de folosirea dolomitului sub formă de granule de mici dimensiuni (în general <40 µm), fiindcă astfel acesta se valorifică rapid și bine în sol. Granulele mari ale îngrășământului Pétisó granulat au formă aproape sferică, astfel uzează mai puțin piesele metalice ale mașinii de împrăștiat îngrășământ. Datorită granulelor mai mari și de formă sferică fertilizatorul (mașină de împrăștiat îngrășământ, semănător) poate fi setat mai precis și nu trebuie să ne facem griji din cauza distribuirii neuniforme pe tarla a substanțelor active. Acest lucru este ajutat și de faptul că 98-99% a numărului total de granule intră în fracția generală a dimensiunii granulelor. De aceea, alături de o diagramă de dispersie uniformă, îngrășământul poate fi dispersat corespunzător și la distanțe mai mari (cu diagramă de dispersie corespunzătoare).

Conținutul de substanță activă al Pétisó varianta prill corespunde cu cel al variantei granulate, și pe parcursul procesului de fabricație se folosește același dolomit măcinat fin. Însă higroscopicitatea sa este mai mare și rezistența la căldură este mai bună decât al oricărui MAS aflat pe piață. Datorită dimensiunii mai mici ale granulelor și porozității sale se dizolvă mai repede, cu mai puțin lichid de spălare, astfel este ideal pentru suplimentarea deficienței de azot în primăvara timpurie sau pentru fertilizare întârziată. Datorită dimensiunii mai mici ale granulelor, pe o suprafață de teren de 1 m²ajung mai multe granule, la o doză identică diagrama de dispersie este mai uniformă decât chiar și în cazul Pétisó granulat, ceea ce determină o mai bună dispersie a substanței active.

În cazul în care dorim optimizarea valorii pH a solului acid sau împingerea acesteia spre valoare pH neutru, sau trebuie să aplicăm o cantitate mai mare de calciu, magneziu (chiar pe un sol cu pH neutru sau slab alcalin), și toate acestea dorim să le combinăm cu fertilizare cu azot, atunci soluția este îngrășământul GreenMax. Este un îngrășământ cu azot, care dispune și de un conținut ridicat de calciu și magneziu. Conținut de substanță activă: 15,9% azot, 16,1% calciu (exprimat în CaO) și 11,6% magneziu (exprimat în MgO). În fiecare tonă se află 550 kg de dolomit de calitate extra, măcinat fin, provenit din minele autohtone, care reprezintă cea mai excelentă substanță de ameliorare a solului. Efectul de reducere a acidității este mai bun în cazul dolomitului, decât în cazul prafului de calcar. Presupunând că aplicăm 159 kg/ha azot sub forma îngrășământului GreenMax, adică calculat cu doza de 1t/ha, concomitent cu fertilizarea cu azot aplicăm și 550 kg de dolomit, care corespunde fertilizării cu calciu și magneziu. Putem calcula că în această doză se aplică o cantitate de substanță activă de 161 kg/ha calciu (CaO) și 116 kg/ha magneziu (MgO). Această cantitate acoperă mai mult ca suficient necesarul total de calciu și magneziu a unei cantități de 8 t/ha grâu, care este în jur de 50-60 kg/ha. Adică aplicat chiar și în doză mai mică, este adecvat pentru satisfacerea necesarului total de calciu și magneziu al grâului, ori pentru încărcarea solului cu calciu și magneziu, respectiv pentru creșterea valorii pH-ului, pentru reducerea sau înlăturarea acidității solului. În solurile acide substanțele nutritive nu sunt valorificate corespunzător, planta asimilează mai puțin din ele. Chiar și în cazul unui sol mai puțin acid planta asimilează abia puțin peste jumătate din fosfor! Solurile acide gospodăresc necorespunzător apa, habitatul de dezvoltare a organismelor din sol este slab. Adică solul acid nu reprezintă altceva, decât substanță activă irosită, recolte reduse, și astfel pierdere, bani aruncați.

Țineți minte! În sens chimic dolomitul este carbonat de calciu și magneziu. Iar cu ocazia ameliorării solurilor acide doar substanțele de ameliorare cu conținut de carbonat (dolomit, praf de calcar) au efect de durată.

Evident este oportun ca împreună cu azotul să suplimentăm și o parte din sulful absorbit. La pornirea vegetației primăvara, grâul necesită o cantitate semnificativă de sulf. Trebuie să luăm în considerare acest lucru, deoarece valorificarea azotului și formarea unei valori nutritive mai bune poate fi influențată de aprovizionarea cu sulf a solului, cuantumul îngrăsămintelor cu sulf aplicate și scadențarea fertilizării. Aprovizionarea deficitară cu sulf a plantelor din ultimele decenii face necesară suplimentarea regulată cu sulf. Mai ales în cazul terenurilor, unde timp îndelungat s-a aplicat doar fertilizarea unilaterală cu azot. Pentru asimilarea eficientă a azotului este nevoie de o cantitate corespunzătoare de sulf. Sulful este spălat de către zăpada topită sub nivelul rădăcinii, astfel este necesară fertilizarea timpurie cu îngrăsăminte cu sulf. Spălarea sulfului este accentuată și de către vremea din ce în ce mai extremă, respectiv de cantitățile neechilibrate de precipitații. Suplimentarea sulfului este importantă mai ales în cazul solurilor poroase (spălare mai profundă) și a solurilor dense sau cu conținut ridicat de substanțe organice, sau dacă în semestrul de iarnă există mai multe precipitații, precum și în cazul fertilizării intense sau unilaterale cu azot. Grâul asimilează din sol o cantitate de 30–60 kg/ha sulf (SO₃), o parte din această cantitate suntem nevoiți să o suplimentăm prin fertilizare. Până la mijlocul perioadei de înfrățire grâul asimilează o cantitate de sulf de aproximativ 8–12 kg/ha, până la sfârșitul perioadei de formare a paiului încă 20–25 kg/ha, apoi până la formarea spicului încă 20–25 kg/ha. Astfel suplimentarea cu sulf poate fi realizată concomitent cu prima, sau chiar a doua fertilizare cu azot. Însă atunci trebuie efectuată, deoarece la acest stadiu de dezvoltare grâul poate asimila zilnic chiar și 750 g/ha sulf. Întrucât perioada cu necesarul de sulf coincide cu perioada cu necesar de azot, suplimentarea celor două elemente nutritive poate fi rezolvată concomitent cu îngrășământ Genezis Pétisó+S 24-12 (24% N, 9% CaO, 12% SO₃), care suplimentează pe deasupra și calciul. Îngălbenirea frunzelor tinere în primăvara timpurie indică deficiență de sulf, nu deficiență de azot. Suplimentarea cu azot (fără sulf) în acestă perioadă duce la intensificarea deficienței de sulf.

În sfârșit să nu omitem suplimentarea microelementelor. Deoarece dintre microelemente (cupru, zinc, fier, mangan, bor, molibden) grâul asimilează 30-70% din necesarul său, în perioada de înfrățire-formarea paiului. Lipsa microelementelor poate cauza pierderi în recoltă, exprimabile chiar în tone. În plus, administrarea microelementelor poate fi combinată cu efect biostimulator, de ex,. cu ocazia utilizării Kalászos BS, Pétibór BS.