Cultivatorul pentru fertilizare – unealta profesioniștilor!

Scopul utilizării cultivatorului pentru fertilizare la porumb este de a asigura plantei, la momentul potrivit, cantitatea necesară de îngrășământ cu azot aplicat în vegetație. Însă acest obiectiv de bază este completat și de alte funcții. Porumbul nu are nevoie doar de azot, ci și de calciu, magneziu sau sulf. În plus, efectul cultivatorului asupra combaterii buruienilor, aerării solului și conservării apei nu este deloc neglijabil.

Cultivatorul pentru fertilizare reprezintă unul dintre instrumentele de bază al cultivaării profesioniste de porumb. În sensul celor de mai sus, eficiența sa se bazează atât pe efectele favorabile asupra stării solului, cât și pe aplicarea și încorporarea îngrășământului aplicat în vegetație.

Înainte de utilizarea cultivatorului pentru fertilizare trebuie stabilită doza ce urmează a fi aplicată, momentul administrării și ales produsul cel mai potrivit. În ceea ce privește doza, un reper util este faptul că necesarul specific de azot al porumbului este de 18–25 kg/t, în funcție de nivelul producției. Pentru producții mai mici trebuie luată în considerare valoarea superioară. Astfel, cunoscând producția estimată, doza de fertilizare în vegetație poate fi calculată relativ simplu.

Momentul aplicării trebuie ales astfel încât să fie cu puțin timp înaintea fazei de dezvoltare cu consum ridicat de azot. Este avantajos dacă aplicarea este urmată de un episod de precipitații, deși acest lucru este destul de dificil de anticipat cu precizie.

Dar care sunt, de fapt, aceste faze de dezvoltare cu consum ridicat de azot?

În graficul de mai jos acestea pot fi observate foarte bine și chiar oferă mult mai multe informații.

Din grafic se observă clar că până la stadiul de 6 frunze, porumbul absoarbe doar aproximativ 10% din necesarul său de azot și mai puțin de 10% din necesarul de magneziu și sulf. Acest lucru este susținut și de faptul că producția de substanță uscată rămâne cu mult sub 10% în această perioadă. Cu alte cuvinte, înainte de această fenofază nu are sens efectuarea fertilizării cu cultivatorul.

În acest stadiu însă devine necesară, deoarece atât absorbția nutrienților, cât și acumularea de substanță organică se accelerează, iar procesul devine cu adevărat intens abia în faza de 8–10 frunze.

Desigur, ideal ar fi să putem (mai exact, să dorim) să aplicăm fertilizarea în vegetație de două ori și la porumb (între stadiile de 6 și 10 frunze), deoarece astfel poate fi asigurată cel mai bine alimentarea continuă cu nutrienți. Acest lucru ar fi avantajos atât datorită împărțirii dozelor, cât și datorită efectuării a două lucrări de prășit.

Acum să trecem la produse.

Așa cum se observă și în grafic, ritmul absorbției azotului de către porumb este urmat foarte bine de absorbția magneziului (aproape perfect sincronizată) și a sulfului, fapt confirmat și de ritmul producerii de substanță organică.

Prin urmare, este recomandat să se aleagă un îngrășământ cu azot care conține și magneziu sau sulf. Pe de o parte, deoarece porumbul utilizează cantități importante din ambele elemente (aproximativ 40–60 kg/ha magneziu și 20–35 kg/ha sulf), iar pe de altă parte pentru că, în anumite regiuni ale țării, deficitul de magneziu și sulf limitează producția.

Pétisó clasic este universal, deoarece furnizează simultan azot, calciu și magneziu, nu acidifică solul și, în plus, varianta sa perlată este bine valorificată chiar și în condiții de umiditate redusă a solului.
Green Max, datorită conținutului mai redus de azot, dar mult mai ridicat de calciu și magneziu comparativ cu Pétisó, oferă rezultate excelente pe solurile acide care necesită amendare cu calcar sau pe solurile neacide, dar sărace în calciu și/sau magneziu disponibil.

Suplimentarea cu magneziu este esențială pentru combaterea stresului termic și pentru producerea substanței organice. Este important de reținut că solurile acide reprezintă unul dintre cei mai perfizi factori de reducere a producției.

În cazul în care devine necesară suplimentarea simultană cu azot, calciu și sulf, Pétisó+S 24-12 sau Pétisó S-Max 20-18 sunt alegeri potrivite. Ambele sunt produse granulate; primul este recomandat pentru cantități mai mici, iar al doilea pentru cantități mai mari de calciu și sulf.

Pentru cei care preferă tehnologia lichidă se recomandă utilizarea Nitrosol (30% N), disponibil și într-o variantă suplimentată cu sulf (27%N + 3%S) sau cu microelemente (30%N + Cu, Zn, Mn). Această soluție de uree-azotat de amoniu este limpede, ușor de manipulat, însă utilizarea sa la porumb ca fertilizare în vegetație este recomandată doar cu un cultivator adaptat pentru aplicarea lichidelor; soluția nu trebuie să ajungă pe frunzele sau tulpinile porumbului.

Pentru a obține producții ridicate și un profit corespunzător, alegeți îngrășământul cel mai performant și cel mai potrivit condițiilor dumneavoastră!

Pétisó, Green Max, Pétisó+S sau Pétisó S-Max!

Autor: Dr. Varga Csaba, consultant tehnic și cercetător principal pentru dezvoltare, Nitrogénművek Zrt.